Definita cuvantului sloveni
slovení, slovenésc, vb. IV (înv.) 1. a citi cu greu, pronunțând literă cu literă sau silabă cu silabă; a silabisi. 2. (reg.; în forma: slomni) a îngăima; a șopti. 3. (reg.) a încerca să învețe; a începe să priceapă. 4. (reg.; despre melodii, cântece etc.) a încerca să descifreze sau să deprindă. 5. (refl.; reg.; în forma: slomni) a se zvoni, a se anunța. 6. (fig.; reg.; despre lumină, culori, în forma: slomni) a apărea treptat; a miji; a se distinge cu greutate. 7. a bănui; a dibui.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu sloveni
CLINCĂNÍ pers. 3 clíncăne vb. IV. Intranz. (Rar) A produce un clinchet. De voia ta bună Și cheile prins-au imbold, Și-ți joacă pe tânărul șold, Și clincăne-n soare și sună. TOMA, C.V. 119 (Var.: clingăní vb. IV – CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 108, 6/3) Vezi definitia »
PLATIRINIÉNI s.m.pl. Grup de maimuțe inferioare cu septul nazal lățit și turtit, cu coada prehensilă și degete cu gheare, care trăiesc în America de Sud și Centrală; (la sg.) maimuță din acest grup. [Var. platirine s.n.pl. / < fr. platyrrhiniens, cf. gr. platys – lat. rhis – nas]. Vezi definitia »
BELLINI, familie de pictori venețieni. 1. Jacopo B. (c. 1400-c. 1470), autor de picturi religioase și de portrete. 2. Gentile B. (c. 1429-1507). Fiul lui B. (1). Portretist („Mahomed al II-lea”); compoziții în care evocă ambianța orientală. 3. Giovanni B. (c. 1430-1516). Fiul lui B. (1). Compoziții mitologice și religioase („Pietà”), caracterizate prin fermitatea desenului și perspectiva cromatică; a pus bazele școlii venețiene de pictură. Vezi definitia »
trăsní (-nésc, -ít), vb. – 1. A detuna, a produce trăsnete. – 2. A pocni, a exploda. – 3. A lovi, a descărca, a izbi. – 4. A-i trece subit prin minte. – Mr. triznés, trizniri. Sl. trĕsniti, var. de la trĕsnąti „a percuta” (Cihac, II, 419; Conev 87), cf. sb., cr., slov. tresnuti „a trăsni”. – Der. trăsnet, s. n. (descărcare electrică în atmosferă, explozie, bubuitură); trasnaie (var. trăsneală), s. f. (idee ciudată; pandalie; Arg., furt prin efracție); trăsnit, adj. (atins de trăsnet; lovit, fulgerat; aiurit, nebun, amețit); trăsnitor, adj. (fulminant; s. m., Arg., hoț); paratrăsnet, s. n. (instalație împotriva trăsnetelor; Arg., tramvai), format după fr. paratonnere. Vezi definitia »
CHEFNÍ, pers. 3 chefnește, vb. IV. Intranz. (Despre câini) A lătra scurt, repetat și agitat (urmărind vânatul, manifestându-și bucuria etc.); a țăhni. – Formație onomatopeică. Vezi definitia »