Definita cuvantului slujitoresc
slujitorésc, slujitoreáscă, adj. (înv.) 1. care aparține slujitorilor, servitorilor; privitor la slujitori, de slujitori. 2. soldățesc. 3. care aparține călărașilor și dorobanților, privitor la călărași și dorobanți. 4. care aparține subalternilor marilor dregători domnești de la curte.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu slujitoresc
MENÍSC, meniscuri, s. n. 1. Lentilă subțire convexă pe o parte și concavă pe partea opusă. 2. Curbură a suprafeței unui lichid, care apare din cauza aderenței sau a lipsei de aderență în punctele de contact cu un corp solid. 3. Cartilaj în formă de disc, existent între unele articulații ale corpului. – Din fr. ménisque. Vezi definitia »
AMERICĂNÉSC, -EÁSCĂ, americănești, adj. (Fam.) Ca în America, din America. – American + suf. -esc. Vezi definitia »
pindaricésc, pindariceáscă, adj. (înv.; despre poezii, versuri) care e scris în maniera poetului antic grec Pindar; pindaric. Vezi definitia »
FRANȚUZÉSC, -EÁSCĂ, franțuzești, adj. Francez (2) ◊ Aluat franțuzesc = aluat pentru prăjituri, pregătit cu unt și lucrat special pentru a deveni fraged și a se desface în foi; foitaj. ♦ (Substantivat, f.) Limba franceză. – Franțuz + suf. -esc. Vezi definitia »
BĂBÉSC, -EÁSCĂ, băbești, adj. (Peior.) După felul, obiceiurile sau portul babelor. ◊ Expr. Vorbe (sau fleacuri) băbești = vorbe cărora nu trebuie să li se dea importantă; scornituri. Leacuri băbești = mijloace empirice, cu care unele babe pretind că vindecă bolile, exploatând ignoranța unora. Socoteală băbească = socoteală făcută în mod simplist, empiric; fig. judecată greșită, îngustă. – Din babă + suf. -esc. Vezi definitia »