pioncănít², pioncănítă, adj. (reg.) 1. slab, topit (de boală sau de bătrânețe); care este fără putere, fără vlagă; pioncănit. 2. care merge, care se deplasează greu. 3. care are vedere slabă. 4. mocoșit, mocăit. Vezi definitia »

înmrejuít, înmrejuítă, adj. (reg.; despre muște) prins în pânză (mreajă) de păianjen. Vezi definitia »

ÎNVRĂJBÍT, -Ă, învrăjbiți, -te, adj. Care este în vrajbă, certat cu cineva; înfuriat, mâniat, întărâtat. – V. învrăjbi. Vezi definitia »

SCLIFOSÍT, -Ă, sclifosiți, -te, adj. (Fam.; adesea substantivat) Care se sclifosește, care face nazuri; fandosit, izmenit. – V. sclifosi. Vezi definitia »

mișelít, mișelítă, adj. (înv. și pop.) devenit mișel. Vezi definitia »