SCÁPULĂ, scapule, s. f. Os lat care, împreună cu clavicula și cu humerusul, constituie umărul; omoplat. – Din lat. scapula. Vezi definitia »

FRACTÚRĂ s.f. Ruptură a unui os, (p. ext.) a unui membru al corpului. ♦ Suprafață neregulată care apare la ruperea sau spargerea unui obiect. ♦ Falie. [< fr. fracture, cf. lat. fractura < frangere – a rupe]. Vezi definitia »

STEREORÁMĂ, stereorame, s. f. Hartă topografică în relief. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréorama. Vezi definitia »

bubulină, bubuline s. f. 1. iubită, amantă. 2. femeie durdulie. Vezi definitia »

prihánă (prihắni), s. f. – 1. (Înv.) Acuzație, vină. – 2. Pată, defect, cusur, meteahnă. Sl. dar lipsește etimonul exact, cf. ceh. prihana, pol. przygana, rut. prigana (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 237; Tiktin), cf. prigoni. Trecerea lui g › h nu a fost explicată. – Der. prihăni, vb. (a păta); prihanie, s. f. (pată, dezonoare); neprihănit, adj. (pur, curat, cast). Vezi definitia »