GHÍZDAV, -Ă, ghizdavi, -e, adj. (Înv.) Frumos; grațios, plăcut. – Din sl. gyzdavŭ. Vezi definitia »

hârcáv, hârcávă, adj. (înv.) bâlbâit, gângav, fâicav. Vezi definitia »

lingáv (língavă), adj. – (Munt.) Scîrbit, fără poftă de mîncare. – Var. ligav. Sl. lęgavŭ „băbos” (Byhan 317); var., din bg. ligav. Legătură cu sl. (sb., cr.) jlohav „bolnăvicios” (Cihac, II, 171) nu e posibilă; iar cu lingoare, prin intermediul unei forme *lîngav (Loewe 31) cu atît mai puțin. Vezi definitia »

ȘIȘTÁV, -Ă, șiștavi, -e, adj. (Pop.; despre boabele cerealelor) Nedezvoltat, sec, mărunt. ♦ (Despre oameni și animale) Plăpând. – Din bg. șiškav. Vezi definitia »

GRAV, â??Ă? adj. 1. Care necesitĂ? o atenție deosebitĂ?, care poate avea urmĂ?ri neplĂ?cute; (p. ext.) important. â?? (despre boli, rĂ?ni) Periculos. 2. (despre oameni) Serios, demn, sever; solemn, rigid. 3. (despre voce, sunete, timbru) Care aparține registrului de jos al scĂ?rii muzicale; profund, de bas. 4. Accent ~ = accent (â??) care noteazĂ? în unele limbi o vocalĂ? deschisĂ?. -Din fr. Grave, lat. Gravis Vezi definitia »