COMORÁȚIE s. f. 1. insistență asupra unui punct sau a unei chestiuni deja dezvoltate. 2. figură retorică prin folosirea excesivă a conjuncțiilor coordonatoare și, sau în propoziție; epimonă. (<lat. commoratio, fr. commoration) Vezi definitia »

PLUVIODENUDÁȚIE s.f. Eroziune exercitată de către picăturile de ploaie. [< fr. pluviodénudation]. Vezi definitia »

lécție (-íi), s. f. – Oră de învățămînt; temă. – Var. lecțiune. Lat. lectionem, cu pron. din germ. Lektion (sec. XIX), cf. pol. lekcja, rus. lekcija. – Cf. lector, s. m., din fr. lecteur; lectură, s. f., din fr. lecture. Vezi definitia »

misidíe, misidíi, s.f. (înv.) fizionomie. Vezi definitia »

ECOESTEZÍE s. f. fenomen fiziologic datorat propagării difuze a excitației, care face ca senzațiile determinate de un stimul să apară și în afara zonei aplicării lui. (< fr. écho-esthésie) Vezi definitia »