LEUȘTEÁN s. m. Plantă erbacee aromată, cu miros pătrunzător, din familia umbeliferelor, ale cărei frunze sunt întrebuințate drept condiment (Levisticum officinale). [Pr.: le-uș-] – Et. nec. Vezi definitia »

EXTRAURBÁN, -Ă adj. Aflat în afară de oraș. [Pron. -tra-ur-. / < extra¹- + urban]. Vezi definitia »

PIÁN, piane, s. n. 1. Instrument muzical format dintr-o cutie mare de rezonanță așezată pe trei picioare și dintr-o serie de coarde metalice, care vibrează când sunt lovite de niște ciocănele acționate prin apăsarea unor clape; clavir, pianoforte. ◊ Pian automat (sau electric) = pian acționat de un mecanism (alimentat la curentul electric), care execută automat anumite melodii înregistrate în prealabil pe niște suluri speciale de hârtie introduse în aparat. Pian cu manivelă = pian automat care funcționează prin învârtirea unei manivele. 2. Artă de a interpreta o compoziție muzicală la un pian (1). [Var.: (rar) piáno s. n.] – Din germ. Piano, fr. piano, it. piano[forte]. Vezi definitia »

britán s. m., pl. británi Vezi definitia »

LENINGRĂDEÁN, -Ă, leningrădéni, -e, s.m. și f., adj. (După fosta denumire a orașului Sankt Petersburg (Petrograd), între 1924 și 1991) (Persoană) care face parte din populația de bază a orașului Leningrad (azi Sankt Petersburg) din Rusia sau este originară de acolo. (Leningrad (n.pr. = Orașul Lenin) + suf. -ean; cf. rus. leningradskiĩ, germ. Leningrader) Vezi definitia »