Definita cuvantului opoterapie
OPOTERAPÍE s.f. (Med.) Metodă de tratament în care se întrebuințează sucuri extrase din glandele sau din țesuturile animale sănătoase pentru combaterea bolilor organelor sau ale țesuturilor corespunzătoare la om; organoterapie. [Gen. -iei. / < fr. opothérapie, cf. gr. opos – suc, therapeia – tratament, îngrijire].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu opoterapie
BRADIARTRÍE, s. f. (Med.) Bradilalie. [Pr.: -di-ar-] – Din fr. bradyarthrie. Vezi definitia »
ACHEILÍE s.f. (Med.) Absența congenitală a buzelor. [Pron. -che-i-, gen. -iei. / < fr. acheilie, cf. gr. a – fără, keilon – buză]. Vezi definitia »
HEMIALGÍE s.f. (Med.) Durere limitată la o singură parte a corpului. [Pron. -mi-al-, gen. -iei. / < fr. hémialgie, cf. gr. hemi – jumătate, algos – durere]. Vezi definitia »
ABLÁȚIE, ablații, s.f. 1. Transportare (prin acțiunea vântului, a apelor sau a ghețarilor) a materialului rezultat în urma dezagregării solului sau a rocilor. 2. Îndepărtare chirurgicală a unui organ, a unui membru al corpului omenesc, a unei tumori etc. 3. Fenomen fizic prin care un corp care străbate atmosfera cu mare viteză pierde din substanță, devenind incandescent prin frecarea cu aerul. [Pr.: -ți-u-. – Var. ablațiúne s.f.] – Din fr. ablation, lat. ablatio, -onis. Vezi definitia »
IMPLÓZIE s.f. 1. (op. explozie) Pătrunderea rapidă a aerului într-o încăpere vidată când pereții acesteia sunt distruși. 2. (Fon.) Momentul inițial al articulării unei consoane oclusive. [Var. imploziune s.f. / < fr. implosion]. Vezi definitia »