RETROCESIONÁR s. n. parte care, într-o retrocesiune, în schimbul primelor încasate, preia o parte din riscurile și sumele asigurate. (< retrocesiune + -ar) Vezi definitia »

CONTRÁR, -Ă adj. Opus; potrivnic. ◊ Noțiuni contrare = noțiuni (sau judecăți) aflate în raport de contrarietate. ♦ (s.n.) Ceea ce este opus, potrivnic. // adv. împotriva, în contra; neconform cu... [Var. contrariu, -ie adj. / < lat. contrarius, cf. fr. contraire]. Vezi definitia »

UNICELULÁR, -Ă adj. (biol.; despre organisme, germeni) dintr-o singură celulă; monocelular. (< fr. unicellulaire) Vezi definitia »

HERBÁR, herbare, s. n. (Rar) V. ierbar¹. Vezi definitia »

AUXILIÁR, -Ă I. adj., s. n. (element) care ajută la ceva; pe plan secundar; accesoriu; ajutător. ♦ verb ~ = verb care ajută la formarea timpurilor și modurilor compuse: ~ de aspect = verb care ajută la exprimarea gradului de realizare a acțiunii. ◊ (mat.) cu care se poate simplifica și rezolva o problemă mai ușor. II. s. m. ostaș roman aparținând unui auxilium. (< fr. auxiliare, lat. auxiliaris) Vezi definitia »