ȚĂȚÍCĂ, țățici, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui țață. – Țață + suf. -ică. Vezi definitia »

OFIOTOXÍNĂ s. f. otravă secretată de șerpi. (< germ. Ophiotoxin) Vezi definitia »

INCIDÉNȚĂ, incidențe, s. f. 1. Întâlnire a unor raze (sau a unor fascicule de raze) de lumină între ele sau cu o suprafață. ◊ Punct de incidență = punct în care o rază de lumină întâlnește un corp sau suprafața de separație a două medii. Unghi de incidență = unghi format de raza incidentă cu perpendiculara în punctul de incidență. 2. (Med.) Totalitatea cazurilor de îmbolnăvire provocate de o anumită boală infecțioasă pe o perioadă dată, raportată la populația totală. – Din fr. incidence. Vezi definitia »

învrăjbitúră s.f. (înv.) învrăjbire. Vezi definitia »

IEPUROÁICĂ, iepuroaice, s. f. Femela iepurelui. – Iepure + suf. -oaică. Vezi definitia »