Definita cuvantului cana
caná (canále), s. f. – Canea, cep, robinet. – Var. canelă (Mold.). It. canella, prin intermediul gr. ϰανέλλα, cf. bg. kanela. Pentru formația din rom., plecîndu-se de la pl. canele, cf. Byck-Graur 30.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cana
BÚNA s. f. varietate de cauciuc sintetic, pornind de la buratienă. (< germ. Buna, n. com.) Vezi definitia »
Persoana care facea parte din populatia de baza a paltalk-ului si care se bucura de drepturi depline inclusiv de nickname albastru. Locuitor al Paltalk-ului. Vezi definitia »
DETUNÁ, detun, vb. I. 1. Intranz. (La pers. 3) A face un zgomot ca al tunetului; a bubui; p. ext. a răsuna. ♦ Tranz. (Rar) A face să răsune. 2. Intranz. Fig. (Despre oameni) A-și manifesta mânia în mod zgomotos. 3. Intranz. și tranz. (La pers. 3) A trăsni. 4. Tranz. (Adesea fig.) A zdrobi, a nimici; a nărui. – Lat. detonare. Vezi definitia »
BRACONÁ, braconez, vb. I. Intranz. A vâna sau a pescui ilegal. – Fr. braconner. Vezi definitia »
POANSONÁ vb. I. tr. A găuri, a marca cu poansonul. [< fr. poinçonner]. Vezi definitia »