preînșiințătív, -ă, adj. (înv.) introductiv. Vezi definitia »

ASPECTÍV, -Ă adj. Referitor la aspect. [Cf. fr. aspectif]. Vezi definitia »

INTRUZÍV, -Ă, intruzivi, -e, adj. (Despre roci eruptive) Care s-a format prin intruziune. – Din fr. intrusif. Vezi definitia »

COPULATÍV, -Ă adj. 1. (Despre conjuncții) Care unește părți de propoziții sau propoziții de același fel. ◊ Verb copulativ = verb auxiliar care leagă subiectul de numele predicativ; propoziție copulativă = propoziție coordonată care exprimă asocierea față de coordonata ei. 2. (Log.; despre judecăți afirmative) Care are mai multe subiecte unite de același predicat. [Cf. lat. copulativus, fr. copulatif]. Vezi definitia »

INTEMPESTÍV, -Ă adj. (Liv.) Produs pe neașteptate, la timp nepotrivit; inoportun. [Cf. fr. intempestif, lat. intempestivus]. Vezi definitia »