Definita cuvantului opus
ÓPUS s.n. Bucată muzicală a unui compozitor care poartă un anumit număr de clasificare, dat după succesiunea cronologică a lucrărilor acestuia. [< lat. opus, cf. germ. Opus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu opus
DEDÚS, -Ă, deduși, -se, adj. (Despre o idee, un principiu) Stabilit prin deducție. – V. deduce. Vezi definitia »
DETRÍTUS s. n. 1. Material rezultat din fărâmițarea rocilor prin acțiunea agenților externi. 2. Material granular mărunt rezultat în urma uzurii unui drum pietruit din cauza circulației. 3. (Rar) Tartru dentar. – Din fr. détritus, lat. detritus. Vezi definitia »
ADÚS, -Ă, aduși, -se, adj. Aplecat, încovoiat. – V. aduce. Vezi definitia »
ÁMBITUS s. n. Întindere a unei melodii, de la sunetul ei cel mai grav până la cel mai înalt. – Din fr. ambitus. Vezi definitia »
ADENOVÍRUS s. n. grup de virusuri cu afinitate pentru mucoasa conjunctivală, faringială și țesutul limfatic. (< fr. adénovirus) Vezi definitia »