Definita cuvantului organogeneză
ORGANOGENÉZĂ s.f. (Biol.) Proces de formare a organelor în timpul dezvoltării individuale a organismelor; dezvoltare a unui organ; organogenie. [< fr. organogenèse, cf. gr. organon – organ, genesis – naștere].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu organogeneză
BALÍSTĂ s.f. Mașină de război antică, folosită de romani pentru lansarea de sulițe sau de bolovani.[< lat., it. balista]. Vezi definitia »
SUFICIÉNȚĂ, suficiențe, s. f. 1. (Rar) Faptul de a fi suficient; îndestulare. 2. Încredere, mulțumire de sine exagerată; vanitate. [Pr.: -ci-en-] – Din it. sufficienza. Vezi definitia »
AMPRÍZĂ s.f. 1. Lățimea totală a fâșiei de teren pe care urmează a se construi o cale de comunicație publică. 2. Influență, ascendent, autoritate morală. [< fr. emprise]. Vezi definitia »
lúbeniță Vezi definitia »
CLÍSMĂ, clisme, s. f. Introducere a unui lichid în intestinul gros, pe cale rectală, pentru evacuarea forțată a materiilor fecale, de obicei în cazurile de constipație; clistir. – Din ngr. klísma, germ. Klysma. Vezi definitia »