PSIHOLOGÍSM s. n. Orientare, tendință, concepție care exagerează rolul factorului psihologic în diferite sfere ale activității omenești; exagerare a importanței factorului psihologic în literatură. – Din fr. psychologisme. Vezi definitia »

AZEOTROPÍSM s. n. Proprietatea unui amestec lichid de a fi format din componenți care fierb toți la aceeași temperatură, dând vapori cu aceeași compoziție ca a amestecului lichid din care provin. [Pr.: -ze-o-] – Fr. azéotropisme. Vezi definitia »

ROMANTÍSM s.n. 1. Mișcare literară și artistică, apărută în Europa la sfârșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX ca o reacție împotriva clasicismului, caracterizată prin suprimarea regulilor formale, prin introducerea notelor de lirism, de sensibilitate și de imaginație și prin zugrăvirea figurilor excepționale. ♦ Ansamblu de aspecte proprii curentului romantic; înclinare spre visare, spre melancolie; romanțiozitate. 2. Romantism filozofic = denumire dată teoriilor care pun accent pe intuiție ca metodă de cunoaștere, pe libertatea și spontaneitatea de gândire și de faptă, precum și pe pasiuni și interese în morală, ca o reacție contra filozofiei clasice, raționale. [< fr. romantisme]. Vezi definitia »

MACHIAVELÍSM s.n. Teorie politică expusă de Machiavelli; politică ce uzează de orice fel de mijloace pentru a-și atinge scopurile. ♦ Purtare lipsită de scrupule; reacredință, perfidie, viclenie. [Pron. -chi-a-. / < it. machiavellismo, fr. machiavélisme, cf. Machiavelli – om politic, scriitor și istoric italian]. Vezi definitia »

OSIANÍSM s.n. (Lit.) Imitație a poeziilor atribuite lui Ossian. ♦ Admirație pentru acest gen de poezie. [Pron. -si-a, scris și ossianism. / < fr. ossianisme]. Vezi definitia »