DECĂZÚT, -Ă adj. 1. Ajuns în stare de decădere , de declin. ♦ Depravat, stricat. 2. Care a pierdut un drept prin neîndeplinirea, în termenul prevăzut de lege, a unor condiții sau formalități. [< decădea]. Vezi definitia »

SUBSTITÚT, substitúte, s. n. Succedaneu. [folosit în corpul DEX] Vezi definitia »

NĂSCÚT¹ s. n. (Înv. și reg.) Faptul de a (se) naște; p. ext. ziua nașterii cuiva. ♦ Spec. Nașterea lui Cristos; p. ext. sărbătoarea bisericească ținută în ziua acestei nașteri; Crăciun. – V. naște. Vezi definitia »

COREÚT s.m. Corist în teatrul antic grec. [Pron. -re-ut. / < fr. choreute, gr. choreutes] Vezi definitia »

UPERCÚT s.n. Lovitură la box care se aplică de jos în sus, plasându-se sub bărbie și la abdomen. [Pl. -turi. / < engl., fr. uppercut]. Vezi definitia »