Definita cuvantului caraiman
caraimán (-ne), s. n. – (Arg.) Buzunar. Rus. kar(a)man (Graur, Viața rom., 1937, nr. 7, p. 94, și BL, V, 223; Chelaru, BF, IV, 115). – Der. caramangi, vb. (a goli buzunarele, a șterpeli); caramangeală, s. f. (șterpelire); caramangiu, s. m. (hoț, borfaș); caramangioaică, s. f. (hoață).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu caraiman
talián s.n. (reg.) 1. loc îngrădit de ape (râu, mare) pentru pescuit. 2. năvod mare. Vezi definitia »
TORTONIÁN s.n. (Geol.) Subetaj al celui de-al doilea etaj mediteranean al miocenului. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ni-an. / < fr. tortonien]. Vezi definitia »
DAN s.m. Grad de măiestrie, categorie de clasificare la judo. [< fr. dan < cuv. japonez]. Vezi definitia »
SELF-MADE MAN loc.s. (Anglicism) Om ajuns prin propriile-i forțe, instruit de sine însuși, care nu datorează nimic originii, favorurilor altuia sau norocului. [Pron. self méid men. / < engl. self-made man]. Vezi definitia »
CONGRÉSMAN s. m. membru al Congresului S.U.A. (< engl. congressman) Vezi definitia »