EXECRÁȚIE s.f. (Rar) Oroare, repulsie. ♦ Persoană sau lucru care inspiră acest sentiment. [Gen. -iei, var. execrațiune s.f. / cf. fr. exécration, lat. execratio] Vezi definitia »

HIDROTERAPÍE, hidroterapii, s. f. Tratament medical care constă în întrebuințarea apei sub formă de băi, dușuri, aburi etc. la diferite temperaturi; hidropatie. – Din fr. hydrothérapie. Vezi definitia »

ANTIMATÉRIE s.f. Substanță ipotetică ale cărei elemente constitutive ar fi formate din antiparticule; antisubstanță. [< fr. antimatière]. Vezi definitia »

NIFOBLEPSÍE s.f. (Med.) Orbire provocată de strălucirea zăpezii. [< fr. niphoblepsie, cf. gr. nipha – zăpadă, ablepsia – orbire]. Vezi definitia »

IPOHONDRÍE, ipohondrii, s. f. Stare psihică morbidă, caracterizată prin neliniște continuă, teamă și preocupare obsesivă de starea sănătății proprii; idee fixă a cuiva care crede că suferă de o boală pe care în realitate nu o are. [Var.: ipocondríe s. f.] – Din fr. hypocondrie. Vezi definitia »