OGÍVĂ, ogive, s.f. Element arhitectural și de construcție caracteristic stilului gotic, format din intersecția a două arcuri dispuse diagonal și constituind osatura unei bolți. Vezi definitia »

leámă (léme), s. f. – Bățul de la năvodul de pescuit. Rut. ljama (DAR). Vezi definitia »

GROZÁMĂ s.f. Arbust mic din familia leguminoaselor, care crește în apropierea pădurilor și prin locuri pietroase. [Cf. germ. Grausen]. Vezi definitia »

SPIRILÓZĂ s. f. boală provocată de un spiril. (< fr. spirillose) Vezi definitia »

colimvítră (-re), s. f. – (Înv.) Baptisteriu. – Mr. culimviθră, megl. călăvitră. Ngr. ϰολυμβήθρα (sec. XVII). Vezi definitia »