Definita cuvantului cataramă
catarámă (cataráme), s. f. – Piesă din metal cu care se încheie o cingătoare. – Var. cătăramă. Origine incertă. După Lacea, Dacor., III, 741 din germ. DAR și Gáldi, Dict., 191), din germ. Kettenriemen, prin intermediul pronunțării săs. (*kattenramen, care nu este documentată). Der. este posibilă, însă marea răspîndire a cuvîntului rom. nu se potrivește cu ideea unui împrumut săs. Bogrea, Dacor., IV, 798 (cf. Lokotsch 1089) preferă să se refere la tc. kantarma. – Der. (în)cătărăma, vb. (a prinde în cataramă); descătărăma, vb. (a desface, a descheia).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cataramă
PERIURETRÍTĂ s.f. Inflamație a țesuturilor din jurul uretrei. [Cf. fr. périurétrite]. Vezi definitia »
ÚRĂ2, uri, s. f. Plantă erbacee cu frunze lanceolate, cu flori roșii-purpurii, mai rar albe, dispuse într-un spic la vârful tulpinii (Gymnadenia conopea). – Et. nec. Cf. u r ă1. Vezi definitia »
HIDRARGIRÓZĂ s.f. (Med.) Boală datorită intoxicării cu mercur, care se manifestă prin inflamația și hemoragia gingiilor, dureri și contracții ale membranelor, tulburări psihice etc. [< fr. hydrargyrose]. Vezi definitia »
ADAMSÍTĂ s. f. Gaz de luptă lacrimogen, care provoacă strănutul. – Din fr. adamsite. Vezi definitia »
ÁNTĂ s. f. pilastru pătrat care prelungește zidurile laterale ale unui edificiu. (< fr. ante) Vezi definitia »