Definita cuvantului catilinar
catilinár (catilináră), adj. – Ambițios, fără scrupule. Lat. catilinarius, de la Catilina (sec. XIX). Cuvînt folosit mai ales de Eminescu și care trebuie să-i fi provenit din lecturile germane. – Der. catilinară, s. f. (catilinară, diatribă); catilinarism, s. n. (ambiție nemăsurată).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu catilinar
PERIGLACIÁR, -Ă adj. zonă ~ă = regiune situată la periferia ghețarilor pleistoceni sau actuali, cu climă, procese și forme de relief specifice. (< fr. périglaciare) Vezi definitia »
câșlár, câșlári, s.m. (reg.) stăpânul stânei (târlei); păstor, cioban. Vezi definitia »
CORSÁR s.m. Navă particulară înarmată, care, cu învoirea guvernului său, atacă navele inamice; comandant al unei astfel de nave. ♦ (P. ext.) Pirat. [Cf. it. corsaro, fr. corsaire]. Vezi definitia »
OVÁR s. n. 1. organ în care se formează celulele sexuale feminine; oofor. 2. parte bazală a pistilului unde se formează ovulele și care după fecundație se transformă în fruct. (< lat. ovarium, fr. ovaire) Vezi definitia »
EXTRAȘCOLÁR, -Ă adj. În afara activității școlare sau a programului școlii. [< extra1- + școlar]. Vezi definitia »