MĂCINÍȘ, măcinișuri, s. n. Măcinare, măcinat¹. ♦ (Concr.) Ceea ce se macină; cerealele duse la moară pentru a fi măcinate. ♦ (Concr.) Ceea ce rezultă în urma măcinării; măcinătură. – Măcina + suf. -iș. Vezi definitia »

dúgliș (dúglișe), adj. – (Mold.) Leneș, trîndav. Mag. dög „cadavru” și putoare, dögelni „a dormi” (Scriban). Pentru trecerea de la „puturos” la „leneș”, cf. puturos. După Tiktin, aflat în legătură cu duh, ceea ce din punct de vedere semantic este același lucru. Vezi definitia »

POLÓȘ, -Ă, poloși, -e, adj. (Rar, despre oi) De rasă poloneză. – Germ. polisch. Vezi definitia »

HĂUGÁȘ, hăugașe (hăugașuri), s. n. (Reg.) V. făgaș. Vezi definitia »

stóroș, storóși, s.m. (înv. și reg.) slujbaș folosit în trecut în serviciul subprefecturilor poliției ca paznic, curier etc. Vezi definitia »