Definita cuvantului corectiv
CORECTÍV, corective, s. n. Ceea ce îndreaptă ceva; îndreptare, rectificare. – Din fr. correctif.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu corectiv
INVAZÍV, -Ă, invazivi, -e, adj. (Med.) Cu caracter de invazie. – Din engl. invasive. Vezi definitia »
BIOACTÍV, -Ă adj. (despre substanțe) biologic activ. (< bio- + activ) Vezi definitia »
COPULATÍV, -Ă adj. 1. (Despre conjuncții) Care unește părți de propoziții sau propoziții de același fel. ◊ Verb copulativ = verb auxiliar care leagă subiectul de numele predicativ; propoziție copulativă = propoziție coordonată care exprimă asocierea față de coordonata ei. 2. (Log.; despre judecăți afirmative) Care are mai multe subiecte unite de același predicat. [Cf. lat. copulativus, fr. copulatif]. Vezi definitia »
COMPULSÍV, -Ă adj. referitor la compulsiune. (<fr. compulsif) Vezi definitia »
ALUZÍV, -Ă adj. care face aluzie. (< fr. allusif) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z