PALATORAFÍE s. f. sutură a vălului palatului. (< fr. palatorrafie) Vezi definitia »

PALEOGEOMORFOLOGÍE s.f. Parte a paleogeografiei care studiază evoluția reliefului în trecut, reconstituind configurația acestuia și procesele geomorfologice din diferite perioade geologice. [Gen. -iei. / < fr. paléogéomorphologie]. Vezi definitia »

APLAZÍE s.f. Atrofiere a unui țesut sau a unui organ, provocată de întreruperea procesului de dezvoltare. [Gen -iei. / < fr. aplasie, cf. gr. a – fără, plassein – a modela]. Vezi definitia »

ALOGONÍE s. f. (biol.) modificare a formulei datorată mutației. (< fr. allogonie) Vezi definitia »

OTOSCOPÍE, otoscopii, s. f. (Med.) Examinare a canalului auditiv extern și a timpanului cu ajutorul otoscopului. – Din fr. otoscopie. Vezi definitia »