STAT¹ s. n. 1. instituție suprastructurală, instrument principal de organizare teritorială și administrativă a unei țări. 2. de ~ = care emană de la stat (1); condus și controlat de stat; referitor la stat. ♦ om (sau bărbat) de ~ = persoană cu rol important în conducerea statului; lovitură de ~ = acțiunea rapidă care urmărește răsturnarea regimului politic existent și preluarea, prin forță, a puterii politice de stat de către un grup de persoane; puci. 3. (pl.; în feudalism) denumire a organelor reprezentative din anumite țări. (< it. stato lat. status, după fr. état,) Vezi definitia »

ÎNCÂRLIGÁT, -Ă, încârligați, -te, adj. Îndoit, încovoiat, strâmbat (ca un cârlig). – V. încârliga. Vezi definitia »

DEȘELÁT², -Ă deselați, -te, adj. (Despre animale, p. ext. despre oameni) Care are spinarea îndoită, vătămată, frântă de poveri, de eforturi prea mari sau de lovituri; spetit; p. ext. foarte obosit. – V. deșela¹. Vezi definitia »

PIRANDELLIZÁT adj. v. pirandelliza. [MDN] Vezi definitia »

BACALAUREÁT s.n. Examen general cu care se încheie cursurile liceului și după care este permisă intrarea la o facultate; titlu obținut de absolventul unui astfel de examen. // s.m. și f. Absolvent care a trecut examenul de bacalaureat. [Pron. -la-u-re-at, pl. -te. / < fr. baccalauréat]. Vezi definitia »