Definita cuvantului caut
cáut (-tă), adj. – Precaut, prudent. Lat. cautus (sec. XIX). Este latinism, folosit rar de vreun scriitor trans. – Der. cautelă, s. f. (grijă, precauție); cauțiune, s. f. (sumă de bani depusă ca garanție); cauționa, vb. (a garanta, a plăti cauțiune); cauționament, s. n. (garanție); cauționar, s. m. (garant), toate din fr.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu caut
ARGONAÚT, argonauți, s. m. 1. (Mitol.) Nume dat eroilor antici greci care au călătorit pe corabia Argo spre Colchida. ♦ Fig. Navigator îndrăzneț. 2. Specie de moluscă cefalopodă din apele tropicale (Argonauta argo). – Din fr. argonaute. Vezi definitia »
ÍNPUT s. n. 1. (Electron.) Intrare (1). 2. (Inform.) Intrare (2). – Cuv. engl. Vezi definitia »
STRĂNÚT, strănuturi, s. n. Strănutat. – Din strănuta (derivat regresiv). Vezi definitia »
FALL-OUT s.n. (Fiz.) Cădere pe suprafața Pământului a unor pulberi radioactive acumulate în atmosferă în urma exploziilor nucleare. [Pron. fol-áut. / < engl. fall-out]. Vezi definitia »
BIOENERGOTERAPEÚT s. m. cel care vindecă bolile prin calitățile sale bioenergetice. (< bioenergie + terapeut) Vezi definitia »