ILEGÍTIM, -Ă, ilegitimi, -e, adj. (Livr.) Care nu este legitim; care nu este îndreptățit, întemeiat; nelegitim. – Din fr. illégitime. Vezi definitia »

PRIM, -Ă adj., num. ord. 1. Cel dintâi (în spațiu sau în timp); care se află în fruntea unei serii. ◊ Materie primă = material prin a cărui prelucrare se obțin produse finite. 2. Cel mai bun; cel mai însemnat etc. ◊ De prim rang = de calitate superioară. 3. Pe treapta cea mai înaltă, întâiul în categoria respectivă. // Element prim de compunere savantă cu sensul „întâi”, „primul”. [Var. primi-, primo-. / < lat. primus, cf. fr. primi-, it. primo-]. Vezi definitia »

a-și lua maxim expr. (adol.) a se supăra, a se enerva. Vezi definitia »

CVASIUNANÍM, -Ă adj. Aproape unanim. [Pron. -si-u-. / cf. it. cuasi unanimo]. Vezi definitia »

PÚRIM s. n. Sărbătoare religioasă mozaică celebrată la începutul primăverii. – Din ebr. purim. Vezi definitia »