Definita cuvantului parataxă
PARATÁXĂ s.f. Mod de exprimare a raporturilor de coordonare sau de subordonare în propoziție sau în frază prin simpla alăturare, fără ajutorul vreunui cuvânt de legătură; juxtapunere; coordonare sintactică. [< fr. parataxe, cf. gr. parataxis < para – lângă, taxis – așezare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu parataxă
tămádă s.f. (reg.) leac. Vezi definitia »
formă de relief caracteristică șiroirii, mai ondulată decât rigolele sau ravenele, rezultată din acțiunea apei din precipitații, având lungimi de sute de metri și in adâncime secționează atât solul sau depozitul, cât si roca debază Vezi definitia »
MELANÍNĂ, melanine, s. f. Pigment organic de culoare neagră, care conține fier și sulf și care se găsește în coroidă, în păr ori în piele. – Din fr. mélanine. Vezi definitia »
PÍPOTĂ, pipote, s. f. Stomac musculos la unele păsări; rânză. ♦ (Fam. și ir.) Stomac de om. ◊ Expr. (Fam.) A i se umfla (cuiva) pipota = a) a se mânia; b) a fi foarte fudul, mândru. (Fam.) A-i crăpa (cuiva) pipota de nerăbdare = a fi foarte nerăbdător. – Et. nec. Vezi definitia »
PLOSCHÍȚĂ, ploschițe, s. f. Ploscuță. – Ploscă + suf. -iță. Vezi definitia »