borș (bórșuri), s. n. – 1. Zeamă acră preparată din fermentarea tărîțelor de grîu. – 2. Ciorbă preparată cu această zeamă. – 3. (Arg.) sînge. Rut., rus. boršt (Miklosich, Slaw. Elem., 16). – Der. borșar, s. m. (poreclă dată soldaților); borșer, s. n. (vas în care fermentează borșul); borși, vb. (a fermenta). Vezi definitia »

păticúș, păticúși, s.m. (reg.) farmacist. Vezi definitia »

poș¹, póșuri, s.n. (înv. și reg.) 1. turban ușor de mătase neagră, brodată cu fir. 2. basma, tulpan; broboadă; șal. Vezi definitia »

schilidúș, schilidúși, s.m. (reg.) mică plantă erbacee cu flori dispune în capitule albe sau roz; parpian. Vezi definitia »

AȘ interj. Vorbă să fie! da de unde! nici gând! Vezi definitia »