CARNAC, localit. în E Franței (Bretagne), pe coasta Oc. Atlantic (g. Quiberon); 4 mii loc. (1982). Stațiune balneoclimaterică. În apropierea sa, celebre ansambluri de monumente megalitice (dolmene, tumuli și menhire) datînd din epoca bronzului (c. 2.000-1.400 î. Hr.). Vezi definitia »

ZLAC¹, zlácuri, s. n. Iarbă de păscut, de pe pajiște. (din sl. zlakŭ) Vezi definitia »

darac, daracuri s. n. (er.) act sexual. Vezi definitia »

saráci-iamác s.m. (înv.) ajutor de saraci-bașă. Vezi definitia »

BULHÁC, bulhace, s. n. (Reg.) Băltoacă, mlaștină. Vezi definitia »