trăbîcí (-ce), s. n. – Balistă, piesă înv. de artilerie. It. trabucco (Tiktin), probabil prin intermediul pol. sau mag. Sec. XVII, înv. Este dubletul lui trabuc, s. n. (țigară), din germ. Trabuko. Vezi definitia »

chinci, chinciuri, s.n. (reg., înv.) comoară, tezaur. Vezi definitia »

podíci, podíce, și podíciuri, s.n. (reg.) 1. podul casei. 2. platformă în interiorul bisericii, pe care stă corul. 3. pod mic peste o apă; podeț. Vezi definitia »

NOTA CINCI barieră, chintă, chita golanului, hotar, ținta golanului. Vezi definitia »

UCENICÍ, ucenicesc, vb. IV. Intranz. A învăța o meserie lucrând, activând pe lângă un meșter sau, p. gener., pe lângă o persoană pricepută; a lucra, a învața ca ucenic. – Din ucenic. Vezi definitia »