trăctuí, trăctuiésc, vb. IV (înv.) a discuta, a trata. Vezi definitia »

îngâtuí, pers. 3 sg. îngâtuie, vb. IV (reg.) 1. (despre lupi) a rupe oilor gâtul cu gura; a gâtui. 2. (refl.) a vorbi încurcat și repede. Vezi definitia »

preasuí, preasúi, vb. IV refl. (înv.) a se preaînălța (v.). Vezi definitia »

BANATUL SEVERINULUI (BANATUL DE SEVERIN), unitate militar-administrativă constituită în 1230; cuprindea S Banatului, regiunea Severinului și o mică parte din V Olteniei, cu centrul în cetatea Severinului; conducătorul purta titlul de ban². Feud al domnilor Țării Românești, începînd din vremea lui Basarab I; o mare parte din B.S. a căzut, în sec. 16, sub dominație turcească. Vezi definitia »

pielmuí, pielmuiésc, vb. IV (reg.; despre făina de porumb) a amesteca cu puțină făină de grâu (pentru a face turte); a pielma, a împielma. Vezi definitia »