STRĂCHINÚȚĂ, străchinuțe, s. f. Diminutiv al lui strachină; străchioară. – Strachină + suf. -uță. Vezi definitia »

OSTEOCONDRÍTĂ s. f. inflamație a oaselor și a cartilajelor. (< fr. ostéochondrite) Vezi definitia »

ȚÁGLĂ, țagle, s. f. 1. Semifabricat de oțel cu secțiunea dreptunghiulară sau circulară, din care se laminează bare, sârme etc. și din care se forjează sau se ștanțează diferite piese; biletă. 2. Partea ascuțită a unui par, care intră în pământ. ◊ Expr. A rămâne cu ochii țaglă = a rămâne cu ochii țintă, pironiți. – Din germ. Zaggel. Vezi definitia »

GLICÍNĂ, glicine, s. f. Arbust decorativ agățător, având flori asemănătoare cu ale salcâmului, albastre sau violete și parfumate (Wistaria sinensis). – Din fr. glycine. Vezi definitia »

ALIMENTÁRĂ s.f. v. alimentar [DEX ´98 și DN]. Vezi definitia »