izumít, -ă, adj. (înv.) uluit, zăpăcit, ieșit din minți. Vezi definitia »

AȘARÍT, așaríți, s. m. Aparținător al unei școli teologice islamice care a dezvoltat sistemul de gândire introdus de Al-Așari (teolog medieval islamic, Basra 873 (4?) – Bagdad 935 (6?)) și care se caracteriza prin alăturarea pozițiilor tradiționaliste sunnite celor raționaliste ale mutaziliților. (din n. pr. Al-Așari) [Brockhaus] Vezi definitia »

năplăít, -ă, adj. (reg.) 1. sufocat, înnăbușit (de căldură, de febră). 2. care dă coșmaruri (din cauza febrei). Vezi definitia »

RÍNGGIT s. m. Unitate a sistemului monetar din Malaiezia; dolar. [Pr.: rínghit] (din malaiez. ringgit = dințat, zimțat; cf. engl. ringgit) [MW, AHDEL] Vezi definitia »

GIOBERTÍT s.n. Carbonat natural de magneziu; magnezit. [Pron. gio-ber-. / < fr. giobertite, cf. Giobert – chimist italian]. Vezi definitia »