SALÍVĂ s.f. Lichid apos și puțin vâscos care umezește gura, secretat de glandele salivare. [< fr. salive, lat. saliva]. Vezi definitia »

LÉICĂ¹ s. f. (Pop.; adesea însoțit de numele persoanei la care se referă) Lele (1). – Cf. bg. lĕlka „cumnată”. Vezi definitia »

ANAFÁZĂ s. f. (Biol.) A treia fază a diviziunii celulare prin mitoză. – Din fr. anaphase. Vezi definitia »

SCLIPITÚRĂ, sclipituri, s. f. Lucire, sclipire momentană, trecătoare. – Sclipi + suf. -tură. Vezi definitia »

ALTERNÁNȚĂ s. f. 1. însușirea de a alterna. ◊ procedeul de decorare prin utilizarea alternativă a două motive, elemente. 2. (lingv.) schimbare a sunetelor unui cuvânt sau a sunetelor cuvintelor aparținând unei familii. ♦ ~ vocalică = alternanță între vocalele din tema unui cuvânt; apofonie; ~ consonantică = alternanță prin consoane. (< fr. alternance) Vezi definitia »