Definita cuvantului stricățiv
stricățív, stricățívă, adj. (înv.) dăunător, vătămător.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu stricățiv
EVAZÍV, -Ă adj. (și adv.) vag, neprecis, în doi peri. (< fr. évasif) Vezi definitia »
FICTÍV, -Ă adj. fără existență reală; imaginar, aparent, ireal. (< fr. fictif) Vezi definitia »
nelív, -ă, adj. (reg.) slăbănog. Vezi definitia »
APELATÍV, -Ă, apelativi, -e, adj. (Ieșit din uz, despre substantive) Comun. ♦ (Substantivat, n.) Nume, calificativ. – Fr. appellatif (lat. lit. appellativus). Vezi definitia »
cognitiv Vezi definitia »