VÓGĂ s. f. interes deosebit și momentan stârnit de un personaj, de un lucru, obiect etc.; modă. ◊ faimă trecătoare. (< fr. vogue) Vezi definitia »

COȘENÍLĂ, coșenile, s. f. Insectă exotică din Mexic, care atacă o specie de smochin și din care se extrage cârmâzul (Coccus cacti); cârmâz. – Din fr. cochenille. Vezi definitia »

váră (véri), s. f. – Anotimpul cel mai călduros al anului. – Mr. veară, megl. vęră, istr. vęrę. Lat. vēra, pl. de la vēr, tratat ca în primavera (Pușcariu 1875; REW 9213), cf. alb. verë (Philippide, II, 657). – Der. văra, vb. (a-și petrece vara; a pășuna vitele în timpul verii); vărat, s. n. (perioadă de vară; timpul în care pasc vitele vara); văratec (var. văratic), adj. (se zice mai ales despre fructele timpurii; locul unde pasc vitele vara; taxa pe pășuni); învăra, vb. refl. (a veni vara). – Cf. primăvară. Vezi definitia »

AFUMĂTÚRĂ, afumături, s. f. Carne afumată. – Din afuma + suf. -(ă)tură. Vezi definitia »

GASTROENTERÍTĂ s.f. Inflamație a mucoasei stomacului și a intestinului subțire. [< fr. gastro-entérite, cf. gr. gaster – stomac, enteron – intestin]. Vezi definitia »