ABSÉNȚĂ, absențe, s. f. 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle. ♦ (Concr.) Semn cu care se notează această lipsă. 2. Pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței; leșin. 3. Lipsă de atenție, distracție, indiferență a cuiva. – Din fr. absence, lat. absentia. Vezi definitia »

PERSEVERÍNȚĂ s. f. v. perseverență. Vezi definitia »

PROTOPLÁSMĂ s. f. (Biol.) Substanță albuminoidă complexă având aspectul unei mase vâscoase, incolore, semifluide, care alcătuiește baza celulei vii. – Din fr. protoplasma. Vezi definitia »

TAÓLĂ, taole, s. f. (Rar) Cot al unui râu. – Et. nec. Vezi definitia »

COÁFĂ s.f. Înveliș de metal sau de material plastic al părții ogivale a unor proiectile. [Pron. coa-fă. / < fr. coiffe]. Vezi definitia »