anozognozíe s.f. Nerecunoaștere de către un bolnav a propriei sale boli. (< fr. anosognosie) Vezi definitia »

năsbîtie (-ii), s. f. – Zburdălnicie, poznă, ștrengărie. – Var. năsbutie, năzbîtie, năzbutie. Origine suspectă. Pare că s-ar putea pune în legătură cu sb. zbitije „succes”, în compunere negativă *nezbitije. După Tiktin, în relație cu sl. izbytie „eliberare”; după Scriban, din sl. subytije „realizare”. Vezi definitia »

INTEROGÁȚIE, interogații, s. f. (Rar) Interogare. ◊ (În sintagma) Interogație retorică = procedeu retoric constând în adresarea unor întrebări, nu pentru a obține răspuns, ci pentru a comunica o idee, o atitudine. [Var.: interogațiúne s. f.] – Din fr. interrogation, lat. interrogatio. Vezi definitia »

amfimixie s.f.Tip de inmultire in care zigotul se formeaza dupa unirea gametilor de sex contrar.-Din fr.amphimixie. Vezi definitia »

CARDIOLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care studiază inima și aparatul circulator. [Pron. -di-o-, gen. -iei. / < fr. cardiologie, cf. gr. kardia – inimă, logos – studiu]. Vezi definitia »