Definita cuvantului stucni
stucní, stucnésc, vb. IV (reg.; despre boi) a da îndărăt carul; a stui.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu stucni
STRĂGĂNÍ, străgănesc, vb. IV. Tranz. A sâcâi pe cineva (purtându-l de colo până colo). – V. tărăgăni. Vezi definitia »
zduhní, zduhnésc, vb. IV (reg.) a muri, a dispare. Vezi definitia »
ostení (ostenésc, ostenít), vb.1. A obosi, a vlăgui, a stînjeni. – 2. A se obosi. – 3. (Vb. refl.) A se deznoda, a se strădui, a se căzni. Origine îndoielnică, dar probabil sl. Se citează în general etimonul sl. ustati, ustaną „a termina” (Cihac, II, 232; Tiktin; Candrea), cf. rus. ustanie „oboseală”, ceh. ustati „a se osteni”, ceh. ustani „oboseală”; dar der. directă nu pare posibilă fonetic. Poate să fi fost o confuzie cu sl. istiniti „a se obosi”. Der. din lat. abstinere (Diez, Gramm., I, 3, 283) sau din ngr. ἄσθενος „debil” (Roesler 573; Schuchardt, Vok., III, 87) nu e posibilă. Uz general (ALR, I, 102). Der. osteneală (var. usteneală), s. f. (oboseală; trudă, efort; muncă istovitoare); ostenicios, adj. (obositor, supărător); ostenință, s. f. (oboseală, trudă); ostenitor, adj. (obositor, supărător); neostenit, adj. (neobosit). Vezi definitia »
IZBUCNÍ, izbucnesc, vb. IV. Intranz. 1. A se manifesta brusc și cu putere; a se arăta deodată; p. ext. a țâșni. 2. (Despre sunete, vorbe etc.; la pers. 3) A se porni deodată și cu intensitate, a se auzi deodată. [Var.: zbucní vb. IV] – Din bg. izbukna. Vezi definitia »
BODONI, Giovanni Battista (Gianbattista) (1740-1813), tipograf italian. A realizat „Monumenta tipografica”, un valoros îndreptar tehnic. Ediții remarcabile, printre care: „Aminta”, „Horațiu”, „Homer”, „Oratio dominica în 155 de limbi”. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z