CRONOMÉTRU s.n. Instrument de precizie cu care se măsoară timpul; (curent) ceas de precizie (care poate măsura și fracțiunile de secundă). [< fr. chronomètre, cf. gr. chronos – timp, metron – măsură]. Vezi definitia »

AXIOMÉTRU s.n. Dispozitiv montat în fața timonei unei nave, care indică permanent unghiul de cârmă. [< fr. axiomètre]. Vezi definitia »

GLUCOMÉTRU, glucometre, s. n. Areometru folosit pentru determinarea cantității de zahăr dintr-un lichid; glicometru. – Din fr. glucomètre. Vezi definitia »

pístru, pístră, adj. (reg.; despre oi) care are pete negre pe bot; pistrioi. Vezi definitia »

áspru (áspră), adj. – 1. Tare, dur (în sens propriu și figurat). – 2. (Adv.) Cu asprime. – Mr., megl. aspru. Lat. asper (Pușcariu 146; Candrea-Dens., 191; REW 768; DAR); cf. alb. aspëre, it. aspro, prov., cat. aspre, fr. âpre, sp., port. áspero. Cf. dubletul următor. Der. aspreală, s. f. (asprime, duritate); aspri, vb. (a face să devină aspru); asprime, s. f. (proprietatea de fi aspru); aspriu, adj. (fără gust, insipid); înăspri, vb. (a face să devină aspru, încordat). Vezi definitia »