BUBÓS, -OÁSĂ, buboși, -oase, adj. Cu bube. ♦ (Despre plante, fructe) Plin de umflături, de noduri, de crestături. – Din bubă + suf. -os. Vezi definitia »

LITIGIÓS, -OÁSĂ, litigioși, -oase, adj. Care provoacă un litigiu, care este sau poate fi obiectul unui litigiu ori este supus unor discuții în contradictoriu. [Pr.: -gi-os] – Din fr. litigieux, lat. litigiosus. Vezi definitia »

(ἀποφατικῶς — apofatikos = negând, prin negație; de la ἀποφάσκω — apofasko = a nega)— modalitate de cunoaștere a lui Dumnezeu prin antinomie, adică pe calea negației și pe calea afirmației. Calea apofatică înseamnă cunoașterea lui Dumnezeu prin negație. Dumnezeu este necuprins, nemărginit, incognoscibil pe calea rațiunii; Vezi definitia »

neospătós, -oásă, adj. (înv.) inospitalier, neospitalier. Vezi definitia »

GUTÓS, -OÁSĂ adj., s.m. și f. (Suferind) de gută. [Cf. fr. goutteux]. Vezi definitia »