CALATÍDIU, calatidii, s. n. (Bot.) Inflorescență cu axul lățit, pe care sunt fixate florile sesile. [Pr.: -di-u] – Probabil din lat. Vezi definitia »

sădéchiu s.n. (reg.) crâng de salcii. Vezi definitia »

BRUMĂRÍU, -ÍE, brumării, adj. 1. De culoarea brumei; alb-cenușiu. 2. (În expr.) Prune brumării = soi de prune acoperite cu brumă (3). – Din brumă¹ + suf. -ăriu. Vezi definitia »

smolițíu adj. m. (înv.) brunet. Vezi definitia »

CÉRIU s. n. Element chimic, metal moale, ductil și strălucitor, folosit, în aliaj cu lantan și fier, la fabricarea pietrelor de brichete, a gloanțelor și a proiectilelor. – Din fr. cérium. Vezi definitia »