ȘTUȚ s.n. (Tehn.) Tub de oțel cu pereții subțiri, servind pentru luarea probelor de pământ. [< germ. Stutz]. Vezi definitia »

cîț interj. – Se folosește pentru a speria pisicile. Creație expresivă. Der. cîțîi, vb. (a speria pisica); cîț-mîț, s.m. (obicei popular din joia din Săptămîna Mare). De aceeași origine este cață, interj. care imită strigătul coțofanei, de unde cața-cața, interj. care exprimă vocea unei femei vorbărețe, și cață, s.f. (gaiță, femeie care vorbește mult); cățăi, vb. (a cîrîi, a flecări), pe care Cihac îl pune în legătură cu sb., cr. kvocati, sl., ceh. kvokati „a cîrîi”. Vezi definitia »

SNOPULÉȚ, snopuleți, s. m. Snopușor. – Snop + suf. -uleț. Vezi definitia »

ȘUGUBẮȚ, -EÁȚĂ, șugubeți, -e, adj. 1. Glumeț, hazliu; poznaș. 2. (Înv.) Primejdios; înșelător, amăgitor. [Var.: șugubéț, -eáță adj.] – Din sl. dušegubĩcĩ. Vezi definitia »

săcălúț, săcălúțe, s.n. (reg.) sac mic; săculeț. Vezi definitia »