întrebător, întrebători s. m. (intl.) 1. anchetator. 2. procuror. 3. judecător. Vezi definitia »

REORGANIZATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care reorganizează. [Cf. fr. réorganisateur]. Vezi definitia »

PROSECTÓR s. m. persoană specializată în autopsii și în prepararea pieselor anatomice la cursul unui profesor sau ca document medico-legal. (< lat. prosector, fr. prosecteur) Vezi definitia »

Purtător de Dumnezeu se numește „teofor” în grecește. Cine-i teofor poate să fie în același timp și „hristofor”, purtător de Hristos. Vezi definitia »

CARBURATÓR s. n. organ al unui motor cu ardere internă în care se formează amestecul carburant. (< fr. carburateur) Vezi definitia »