MEÁNDRU, meandre, s. n. 1. Buclă accentuată a unei ape curgătoare, mai ales în regiunile de șes. ♦ P. anal. Sinuozitate, cotitură (a unui drum). 2. Motiv ornamental (sculptat sau pictat) format din linii frânte sau curbe, sugerând stilizarea unor valuri de apă. [Pr.: me-an-] – Din fr. méandre. Vezi definitia »

DENTIMÉTRU s.n. (Med.) Instrument folosit în chirurgia dentară pentru a măsura perimetrul dintelui la nivelul coletului. [< fr. dentimètre]. Vezi definitia »

DENSOMÉTRU s.n. Aparat pentru determinarea permeabilității la aer a hârtiei. [< germ. Densometer]. Vezi definitia »

UMIDOMÉTRU, umidometre, s. n. Instrument folosit pentru determinarea umidității unui corp solid sau a aerului atmosferic. – Din fr. humidomètre. Vezi definitia »

FECULOMÉTRU s.n. Aparat pentru determinarea calităților feculelor. [< fr. féculomètre]. Vezi definitia »