Definita cuvantului ceașcă
ceáșcă (céști), s. f. – Vas mic cu gura largă, servind la băut. – Megl. cașcă. Pol. czaszka, din sl. čaša „vas” (Miklosich, Slaw. Elem., 52: Cihac, II, 47; Meyer 443; Berneker 137; Conev 64), cf. bg. čas(k)a, alb. tsatskë, ngr. τσάσϰα. – Der. ceașnic, s. m. (paharnic), din sl. čašinikŭ.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ceașcă
tabacheră, tabachere s. f. (intl.) ultima persoană dintr-o coadă. Vezi definitia »
Metodă de analiză pentru a măsura adâncimea de penetrare a conexiunilor de un organism în altul. Vezi definitia »
INTUMESCÉNȚĂ, intumescențe, s. f. (Med.) Organ sau porțiune de organ umflată. – Din fr. intumescence. Vezi definitia »
CLÍNĂ, cline, s. f. (Pop.) Suprafață sau coastă înclinată; pantă. – Din it. china (după înclina). Vezi definitia »
CANÍCULĂ s. f. 1. perioadă (22 iulie-23 august) în care steaua Sirius răsare și apune o dată cu Soarele. 2. căldură dogoritoare; zăpușeală în zilele de vară. (< fr. canicule, lat. canicula) Vezi definitia »