VALVÚLĂ, valvule, s. f. 1. Valvă mică. 2. (Anat.) Cută membranoasă subțire, elastică, cu o margine liberă, situată în interiorul vaselor și canalelor organismului sau al unor organe cavitare, care permite trecerea lichidelor biologice într-o singură direcție, împiedicând întoarcerea lor. [Acc. și: válvulă] – Din fr. valvule, lat. valvula. Vezi definitia »

tălbăríță s.f. (reg.) mlaștină, mocirlă. Vezi definitia »

cégă (-gi), s. f. – Varietate de sturion de Dunăre (Acipenser ruthenus). – Var. Cigă. Origine incertă. Există și în sb. čiga, kèčika, pol. czeczuga, mag. csuka, kecsege, bg. čiga, fără a se putea preciza care îi este proveniența. – Der. cegarniță, s. f. (vîrșă). Cf. căciugă. Vezi definitia »

potricálă², potricále, s.f. (reg.) fotografie. Vezi definitia »

PANÍCULĂ s. f. v. panicul. Vezi definitia »