Definita cuvantului permanență
PERMANÉNȚĂ s.f. Durată constantă, neîntreruptă a unui lucru; neîntrerupere; statornicie. ♦ În permanență = permanent, fără întrerupere. ♦ Birou, serviciu în unele întreprinderi care funcționează fără întrerupere. [Cf. fr. permanence, it. permanenza].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu permanență
jemníșcă s.f. (reg.) franzeluță, jemnă mică. Vezi definitia »
știolfăiálă, știolfăiéli, s.f. (reg.) 1. plescăire prin apă sau prin noroi; apărie, noroi. 2. molfăială. Vezi definitia »
DESINÁPSĂ s. f. separare (prematură) a cromozomilor omologi după împerechere în cursul meiozei. (după fr. désynapsis) Vezi definitia »
zdroábă (reg.) s. f., g.-d. art. zdroábei; pl. zdroábe Vezi definitia »
TUNSÚRĂ, tunsuri, s. f. (Rar) Tunsoare. – Din lat. tonsura (după tuns2). Vezi definitia »