PROTUBERÁNȚĂ s. f. 1. ieșitură în afară a unui obiect, organ etc.; umflătură. ♦ (anat.) ~ inelară = segment al encefalului, între bulb, pedunculii cerebrali și cerebel. 2. (pl.) proeminențe roșii, ca niște limbi de foc, din cromosferă, formate din mase uriașe de gaze incandescente. (< fr. protubérance, lat. protuberantia) Vezi definitia »

SILVÍNĂ s. f. Clorură naturală de potasiu, cristalizată în sistemul cubic. [Var.: silvín s. n.] – Din fr. sylvine. Vezi definitia »

lándră s.f. (reg.) 1. plantă cățărătoare, cu flori purpurii. 2. femeie stricată. Vezi definitia »

CREMALIÉRĂ, cremaliere, s. f. Organ de mașină având forma unei bare dințate pe care se angrenează o roată cilindrică dințată, pentru a transforma o mișcare de rotație într-o mișcare de translație și invers. [Pr.: -li-e-] – Din fr. crémaillère. Vezi definitia »

zăg'ârnă (pop.) s. f., g.-d. art. zăg'ârnei; pl. zăg'ârne Vezi definitia »